Lacasul Domnului – orice schit, biserica, manastire sau catedrala   

 

     Timp de 40 de zile, incepand din noaptea Invierii, crestinii, se saluta in orice Imprejurare, zicand unii catre altii – salutul reciproc: “Hristos a inviat! - Adevarat a inviat!”

Prima zi de Pasti, o petreceam in familie, a doua zi mergeam la biserica si nu uitam sa luam oua rosii in buzunar, pentru a le da copiilor si oamenilor nevoiasi, cu care ne intalneam.

Biserica, de fapt – Catedrala Ortodoxa, se inalta, asa cum se inalta -si azi, mandra, dominand asezarea, pe care o vegheaza mereu, emanand o deosebita protectie divina...

...Copii fiind, cand ne-am vazut in fata bisericii-Catedrala, am fost cuprinsi de o puternica emotie, care ne-a rascolit rascolit sufletul, ca o furtuna de impresii....

...Impresii, trezite – privind acele picturi interioare, care parca incercau sa ne incurajeze sa privim pana in adancul lor. Pentru ca stand in genunchi in fata altarului, atat noi, cat si orice credincios, simteam ca este ceva acolo, ascuns, ce cauta sa ne apropie de Credinta in Dumnezeu si in Invierea Fiului.

...Un lacas, de rugaciune, impanzit cu firide sub stresini, cu bolte instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, si care ...debea, cand am iesit din el, pe drumul spre casa, am realizat, ce era acel ceva care statea ascuns...era harul si iubirea, pe care aceasta biserica-Catedrala, o arata tuturor celor care intrau in ea si isi deschideau inimile.

O viata in tihna si implinire...       

Atmosfera calda si incarcata de piosenie care insufletea pe bunicii nostrii in zilele sfinte de April, este inlocuita, azi, de o agitatie nefireasca si de o neobosita dorinta de saturare.Bucurati-va in tihna de ceea ce este realmente important in aceasta perioada, simtiti-va cu adevarat bine fizic, cat mai ales spiritual.

Astfel, se recomanda:

Înaintea Sfintelor Sărbători de Paşti, sa ne amintim, cu drag de copilăria noastra si de locurile natale.

In acei ani ai copilariei, cu visele ei si povestile cu Feţi-Frumoşi şi dalbe Cosânzene,

cand blandetea si multumirea pareau fara sfarsit si toti iti pareau ca te pretuiesc, dorind sa fii mereu la joaca intre copii...

Atunci, cand tot ce aveai iti era oferit de parinti si rude, de adultii din preajma, care cu toate greutatile ,pe care noi nu le cunosteam, ne acordau atentia necesara si care prin aceasta simteau ca renasteau din nou si isi retraiau propria copilarie.

Iar noi, convinsi ca ei pururea vor trai, debea asteptam sa ne trezim din somn, si sa intram in febra linistitoare a pregatirilor de Pasti a parintilor si a tuturor celor din jur.

In aerul inviorator al diminetilor de primavara, in care soarele scanteiaza. Plaiul proaspat inverzit al copilariei, dintr-un cer de pace, plin de glasuri de pasari. O natura renascuta, a florilor de primavara crescute pe malul braului de apa cristalina, survolate necontenit, de zborul harnicelor albine.

Cu cel putin doua saptamani inainte de Pasti, atat la noi cat si la orice familie crestina, se facea curatenia de Pasti, atat in casa cat si in gradina.Pomii erau varuiti, se tinea post, iar Saptamana Mare a Patimilor lui Iisus, era prilej de spovedanie si impartasanie, a tuturora...

Curatenia de Pasti, cand parinti nostri bateau covoarele, pentru ca totul sa fie schimbat si curat, ferestrele erau spalate, iar camara se aproviziona cu faina, zahar si mirodenii, cosul cu oua, cutia cu vopsele de oua.Copii au vopsit ouale.Impreuna cu familia, faceam pasca si cozonaci.

Familia se spovedea la biserica.

Cu toate acestea, pofta nu ne dadea pace, datorita restrictiilor alimentare specifice Postului Mare, gandindu-ne cu placere, la incheierea acestuia, cand se va putea manca de toate, pe saturate.

Noi copii, intraram in casa, de la joaca de afara.Nu mai aveam pic de rabdare, voind sa-ncondeiem ouale de sarbatoare.

Pe cele mai multe cu rosu luminos, amintind sangele lui Hristos, pe restul, in celelalte culori, ca primavara cu flori. Ouale-ntai trebuie spalate, apoi desenate si-abia apoi fierte-n vopsea. Daca lipim pe ele o frunza sau o floare, vor iesi o splendoare! Inainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, intr-un ciorapel ... Asa se imprima orice model!

Se trecea apoi la pregatitul cozonacilor.Intr-o covata mare, au pus faina, zahar, lapte, oua si-o cana de apa. Framantara ei ce framantara, cat ziua de primavara, si pe rand, si toti deodata, dar coca ramanea tare ca piatra.

Bunica, cu priceperea ei, reusea sa-nmoaie coca, care se facea moale, numai buna de bagat la cuptor.

Pentru pasca, cei din casa, impreuna uneori si cu alte rude sau vecini, amestecau si bateau branza de vaca. Risipeau peste ea galbenusul oualor, aur curat si amestecau apoi cu stafide si zahar vanilat. Harnici, copiii familiei incondeiau toate ouale pana spre seara. Pictau pe ele frunze si floricele, gaze si ingerasi, ba chiar si mutrisoare vesele de iepurasi.  Erau obositi, dar fericiti.

Nu trebuiau uitati, nici cei plecati dintre cei vii, carora in sambata Floriilor, li se aduceau – la cimitir – ramuri de salcie, cu care se impodobeau mormintele curatite si aranjate, din timp.

In duminica Floriilor, familia, rudele si cunostintele noastre, aduceau de la biserica ramuri sfintite de salcie, pe care le pastrau in casa pentru indepartarea duhurilor rele si apararea casei de vreme rea – fulgere, trasnete.

Dupa sapte saptamani de post, se mergea la biserica pentru slujba Invierii, unde crestinii vin, in tot timpul anului, sa se intalneasca cu divinitatea. Cu o ora inainte de miezul noptii, drumul spre biserica se umplea cu o multime de oameni, imbracati in hainele cele mai bune, care se indreptau spre acest sfant lacas.

In aceasta noapte de Inviere, fiecare credincios purta in mana cate o lumanare, pe care o aprindea din lumina pe care preotul a adus-o de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos, asupra intunericului pacatului.

Cu putin inainte de miezul noptii, sub luna plina, se duceau sa ia Lumina.

La sfarsitul slujbei, preotul impartea tuturor sfintele Pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiasma.

Dupa slujba de Inviere, se intorceau de la Biserica, aducand lumina Invierii lui Hristos in lumanarile aprise din focul Sfinei Invieri.

Ajungand, in sfarsit acasa, cei din familie, cu mic, cu mare, se asezau la masa cu bucurie si graba, atat ei cat si toti, cei ce ajutasera la treaba. Fiecare lua cate un ou din cel incondeiat si-l ciocnea zicand:

“Hristos a inviat”, in timp ce primeu, de indata – raspunsul crestinesc: “Adevarat a Inviat”!.

Si asa, pe rand toti cei partasi la masa si Invierea lui Hristos, ciocneau oulele de Pasti, salutandu-se dupa vechea traditie: “Hristos a inviat !”

Dupa traditie, in familiile crestine se mananca la Pasti carne de miel si se ciocnesc oua rosii.Mielul il simbolizeaza pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit ca un miel nevinovat. Ouale simbolizeaza mormantul purtator de viata al Domnului Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cand se sparg ouale prin ciocnire, crestinii spun: “Hristos a inviat! Adevarat a Inviat! “. Culoarea rosie simbolizeaza sangele Domnului, care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii.

De asemenea, este indicat, ca atat in aceasta perioada cat si in restul timpului, sa consumam:

-Salata verde. Aceasta fiind extrem de eficienta, datorita continutului bogat in magneziu, calciu si fier.

-Pastele fainoase. Contin multi hidrati de carbon, care induc o stare de spirit pozitiva.

-Bananele. Contin multa serotonina. Creierul are nevoie de ea pentru a fi fericit, nu lasa stresul sa se instaleze, depoziteaza energia.

-Sardelele. Contin acizi grasi care apara inima.

-Ceaiul de tei. Amestecat cu o lingurita de miere si o felie de lamaie, induce o stare benefica de liniste.

-Mierea de albine.Nenumaratele vitamine si saruri minerale pe care le contine, actioneaza ca un balsam. Se recomanda 3 lingurite pe zi, luate la aceleasi ore.

-Sunatoarea.Planta-minune cara are si insusirea de a calma.

-Ciocolata.Este o mare prietena a efortului intelectual. Cu conditia sa nu depasim 2 – 3 tablete (mici) pe zi.

-Ginsengul.Radacinile lui au calitatea de a induce o trainica stare de calm si bunadispozitie sufleteasca.

                                               
                                               

                   Sarbatoarea Pastelui pentru crestini

,

     Pentru fiecare Sarbatoarea Pastelui pentru crestini, dintre noi, indiferent de varsta pe care o avem, perioada sarbatorilor de Pasti, si in special sarbatoarea Invierii Domnului Nostru Iisus Cristos are o semnificatie cu totul aparte.Pentru cei mai mici, perspectiva de a primii cadouri si surprize de la Iepurasul de Pasti, produce multa bucurie si o asteptare plina de speranta.

    Insa, pentru cei care nu mai cauta neaparat cadourile din cuibul Iepurasului, ar fi un moment de meditatie fata de ceea ce reprezinta aceasta sarbatoare.

    Atunci cand toti sunt parca prinsi in iuresul cumparaturilor de Pasti, cati dintre noi se intreaba cu adevarat ce reprezinta acest moment, in viata noastra si a Crestinatatii. Pe langa faptul ca venirea Sarbatorilor de Pasti, aduc admosfera paradisiaca a naturii la inceput de primavara, aceasta sarbatoare ne duce mereu cu gandul Patimile si Invierea Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Cristos.

    Odata cu acest moment, ar trebui sa reflectam privind la vietile noastre si a familiilor noastre si la cele ce au trecut, poate, mult mai repede decat ne-am fi asteptat.Ar trebui sa privim cu recunostinta fata de bunatatea lui Dumnezeu fata de noi, ar trebui sa ne uitam in jurul nostru cu bucurie pentru prezent si de ce nu, sa privim inainte cu multa speranta, plini de credinta si de incredere in privinta grijii lui Dumnezeu, fata de noi.

    Atunci cand privim in urma, recunostinta noastra trebuie sa vina din suflet pentru ca un om multumit este un om fericit.Faptul ca avem sanatate, familia ne este aproape, sunt cateva dintre multele motive pentru care trebuie sa-i fim recunoscatori lui Dumnezeu si Fiului Sau Iisus Cristos.

   Poate pentru unii prezentul nu este intocmai, cum si-l doreau sau poate este total, altfel asteptarilor, insa trebuie sa gasim resursele interioare sa ne bucuram de el. Foarte mult din viitorul nostru se leaga de ceea ce facem, gandim sau dorim in prezent! Speranta si increderea in Dumnezeu sunt certitudinile care trebuie sa existe in viata fiecaruia dintre noi pentru ca numai in acest fel ne vom bucura de viata si vom trai adevarata implinire.

      O data cu iesirea din Postul Pastelui, dupa zilele de post, in care nu s-au mancat decat legume, crude sau fierte, si tot ce este hrana uscata, crestinii isi reiau – libertatea- de-a se infrupta cu belsugul culinar al vietii si-al zilelor indestulate, rotite saptamani si luni in vartejul nuntilor si-al petrecerilor....

Un timp al veseliei, aflat sub cupola ramurilor proaspat inverzite, a miezului de aprilie, pe cararea inaltatoare a...Inaltarii Sale!

Si, nu trebuie sa uitam, de faptul, ca Sarbatorile de Primavara, din acest an, incep cu Floriile, din Postul Mare, dar se continua, in special, cu Sfintele Pasti si Sf.Gheorghe, incheindu-se dupa Sfintii Imparati Constantin si Elena, in ziua Inaltarii la Cer, a Domnului Nostru Iisus Cristos, cand ospetele si festivitatile se tin lant, si cu totii, trebuie sa avem trupurile si sufletele pregatite pentru a face fata acestei perioade “incarcate”.

    In aceasta perioada a anului, toti crestinii se bucura de sarbatoarea nocturna a Invierii si a celor trei zile de sarbatoare a Pastelui, ca prime zile in care crestinii, pot manca – din nou - din belsug. In aceasta perioada, are loc un adevarat pelerinaj in cadrul caruia finii merg la nasi, copii casatoriti la parinti, nepotii la unchi si matusi, felicitandu-se si bucurandu-se de vestea Invierii lui Cristos.Cei care vin aduc daruri si sunt invitati in casa, unde li se pune masa. Se incing discutii si vechile suparari sunt uitate, totii bucurandu-se de minunea Invierii Domnului.

Traditia indeamna ca prima zi a Sf. Pasti, sa se petreaca in familie. La masa se strang rudele apropiate si prietenii si se desfata cu mancaruri alese: oua rosii, ciorbe de miel, drob de miel, fripturi de miel, cozonaci, pasca, placinte, vin, etc.

Cu gandul acesta va indemn sa primiti si sa comentam impreuna, viitoarele postari, din noul blog lansat, astazi – de mine, in blogosfera, ce se doreste a fi, daca nu un meniu zilnic, macar un gen de indrumar – util atat trupului cat si sufletului nostru...

                                    Meniuri,

                                            pentru trup si suflet...